Cafea şi cărți [10]: Despre frica de boala

 

      EDITURA TREI: "Frica de boala este resimtita acut de 15% dintre romani si doar teama de somaj o depaseste intr-un top autohton al ingrijorarilor, arata o ancheta sociologica din 2014. O dovada in plus a relevantei grijii pentru sanatate o constituie preocuparea actuala pentru alimentatia „eco" si diete, dar si cultul corpului sanatos si zvelt. Totusi, cand grija fireasca pentru sanatate ajunge sa ne domine gandurile, tulburandu-ne cursul normal al vietii, e semn ca am putea suferi de o „tulburare hipocon- driaca". Mersul frecvent de la un doctor la altul (dublat de neincrederea fata de diagnosticul primit), izolarea sociala, interpretarea gresita semnelor corpului, igiena compulsiva si suspiciunea fata de toxicitatea alimentelor afecteaza considerabil viata ipohondrului, dar si a rudelor sale. Cartea de fata arata cum ia nastere frica patologica de boala, ce consecinte are si cum poate fi depasita prin autoana- liza, tehnici de relaxare, gestionarea stresului, si restructurarea gandirii irationale."

      HANS MORSCHITZKY: este psihoterapeut la Spitalul de Psihiatrie din Linz, Austria. A mai scris carti despre psihosomatica (exemplu: "Cand sufletul vorbeste prin corp") si despre teama de a-i refuza pe ceilalti. THOMAS HARTL: este jurnalist de popularizare a stiintei

      FRICA DE BOALA: CUM SA O INTELEGEM SI SA O DEPASIM [Die Angst Vor Krankheit] - Hans MORSCHITZKY, Thomas HARTL (2012)

      CUPRINS: Prefata; Partea [1]: Frica de boala - grija normala si frica patologica privind sanatatea: 1.1 Boala face parte din realitatea vietii; 1.2 Frica de boala odinioara si astazi; 1.3 Frica de boala in epoca stilului de viata sanatos; 1.4 Teama de boala poate afecta pe oricine; 1.5 Frica de boala poate deveni ea insasi o boala; 1.6 Cele zece fete ale fricii de boala: frica de o boala letala - IM, cancerul si SIDA ca pericol mortal; frica de invaliditate - AVC si Scleroza multipla ca deteriorare permanenta; frica de suferinta si durere - bolile dureroase ca expresie a neajutorarii si neputintei; frica de simptome inexplicabile din viata cotidiana - ametelile si greata ca pretext pentru umblatul pe la medici; frica de contaminare - compulsia spalarii si curatarii ca mijloc de a depasi frica; frica de influente nocive ale mediului inconjurator - toxinele din mediu si alimentatia gresita ca amenintare la adresa sanatatii [ortorexia]; frica de o cadere psihica - schizofrenia si depresia ca stigmatizare sociala [atacuri de panica]; teama pentru propria minte - boala Alzheimer ca pierdere a autonomiei personale; frica de recidiva sau de agravare a bolii; frica de imbatranire si degradare fizica.

          Partea [2]: Frica de boala - cum ia nastere si afecteaza viata: 2.1 Douazeci de cauze frecvente ale fricii de boala: "Sentimentul de siguranta si ocrotire nu a existat cu adevarat in viata mea" - lipsa atasa- mentului sigur in copilaria timpurie; experientele traumatice nedepasite; "Bolile din trecut mi-au distrus increderea in corpul meu"; "In cazul meu sau al unuia dintre parinti s-a trecut ceva cu vederea"; educatie ipohondra din partea parintilor; compasiune puternica pentru suferinta altor oameni; stresul psihosocial ca factor declansator; lipsa constientizarii emotiilor; fixatia permanenta asupra corpului in scopul evitarii adevaratelor probleme ale vietii; "Boala imi asigura afectiunea celor din jur" etc. 2.2 Zece consecinte frecvente ale fricii de boala; Partea [3]: Frica de boala - cum sa invatati sa o gestionati cu succes; 3.1 Tratament de specialitate - concepte de succes ale terapiei comportamentale; 3.2 Autoajutorarea - un program in sapte pasil 3.3 Sfaturi pentru rude - pentru ca viata familiala sa nu devina un cosmar; 3.4 Sfaturi pentru medici - mai putin inseamna mai mult; Cuvant de incheiere

      CITATE: "Sanatosii bolnavi" sufera de o discrepanta intre diagnostic si starea de sanatate resimtita. Ei se simt bolnavi desi din punct de vedere medical sunt sanatosi - [au] simptome care in trecut erau denumite functionale sau psihogene, iar astazi sunt numite somatoforme. Nu este vorba in niciun caz despre bolnavi inchipuiti, ci despre oameni care, din cauza comportamentului lor fata de boala, adica din cauza gestionarii gresite a simptomelor percepute de ei subiectiv ca fiind foarte suparatoare, dez- volta numeroase disfunctionalitati ce pot ajunge pana la concedii medicale mai lungi si incapacitate de munca [...] La incepu apare ca o simpla banuiala: "Ar putea fi cancer". In cele din urma, permanenta autoobservare obsesiv-anxioasa a propriului corp conduce la convingerea: "Este cancere" - si deja se apeleaza la un medic; multi pacienti hipocondriaci sunt permanent preocupati sa scape de moarte si sa dovedeasca medicilor la care merg ca nu sunt atat de sanatosi precum cred acestia. 

      "Bolnavii sanatosi" sunt bolnavi din punct de vedere medical, insa ei nu stiu ca sunt bolnavi, deoarece fie nu resimt multa vreme niciun simptom (in cazul unor boli precum hipertensiune arteriala sau diabetul zaharat de tip II), fie nici nu vor sa stie ca anumite simptome clar percepute pot fi expresia unor boli grave (oboseala permanenta ca semn al leucemiei, problemele de potenta ca simptome de avertizare ale vasoconstrictiei, durerile de cap ca semn al unei tumori). Motto-ul lor este fie "Strange din dinti si indura", fie "Nu poate sa fie ce nu trebuie sa fie". Nu exista nimic de obiectat impotriva unei reprimari pe termen scurt a unor simptome corporale neplacute, aparute recent [...] Totusi, daca negarea si evitarea activa a subiectelor precum boala, invaliditate sau moarte au devenit o parte deter- minanta a vietii, vorbim despre negarea bolii [...] Negarea si ingrijirea deficitara a sanatatii constituie o problema majora mai ales in cazul barbatilor - care vor sau trebuie "sa fie puternici".

      Negarea bolii este expresia incapacitatii de a gestiona in mod adecvat slabiciunea, invaliditatea si moartea. Insa ea este din ce in ce mai mult si consecinta fricii de pierdere a unui loc de munca in cazul unei boli prelungite sau in cazul discriminarii reale pe motiv de boala, prezenta in multe companii. Multi angajati se afla sub o mare presiune la locul de munca si nu au timp" pentru boala [Acest lucru este valabil mai ales pentru angajatii mai varstnici]. Alti angajati se identifica atat de mult cu profesia lor incat, spre interesul firmei, nici macar nu pot accepta o boala ca motiv de absenta de la locul de munca. "Sanatosii bolnavi" si "bolnavii sanatosi" manifesta, din otive diferite, un comportament fata de boala inadecvat, ce reprezinta un factor de cost important pentru economia nationala. In timp ce unii [solicita mereu noi investigatii medicale tot mai costisitoare], in cazul celorlalti [in cazul unei boli reale, aceasta va cauza costuri mult mai ridicate decat multe controale preventive].

      "Ceea ce in trecut fusese caracterizat drept hipocondrie a fost inlocuit in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea cu termenul de neurastenie, care a stabilit o legatura mai puternica cu procesele corporale. S-a ajuns la o transformare semantica a termenilor: simptomele corporale ale hipocondriei au trecut la neurastenie, iar simptomele cognitive (frica de boala) au trecut la nosofobie. [In ICD-9] hipocondria a fost denumita nevroza hipocondriaca, aceasta caracterizandu-se prin preocuparea excesiva legata de propria sanatate, in general, sau de integritatea si functionarea diferitelor organe ale corpului sau a propriei minti. [In ziua de astazi exista] tot mai multi oameni [care] se simt sanatosi doar atunci cand se supun unor reguli stricte de viata sau atunci cand li se garanteaza excluderea unei boli grave cu ajutorul medicinei de inalta tehnologie. Indiferent de ce boala suferiti, trebuie sa recunoasteti un lucru: oamenii nu au fost niciodata mai sanatosi ca in prezent."

      "Tendinta sociala potrivit careia sanatatea este considerata bunul cel mai de pret a creat, dpdv economic, o piata uriasa. Aceasta este ocupata de toti ofertantii posibili, care le dau oamenilor sperante cu privire la sanatate, dar numai daca folosesc preparatele si metodele oferite. Unui profan ii vine adesea foarte greu sa aprecieze ce oferte sunt cu adevarat utile dpdv medical si ce metode de crestere a conditiei fizice, sugestii nutritionale, suplimente alimentare, tablete, cure si terapii "alternative" au o eficacitate indoielnica. Diversi specialisti caracterizeaza aspirati exagerata catre o sanatate exagerata drept "mania sanatatii", permanenta scadere in greutate cu regimuri unilaterale drept "mania dietelor", practicarea exagerata a sportului drept "cultul" pentru optimizarea conditiei fizice, atentia exagerata acordata siluetei drept "cultul" corpului. Ei considera aceste tendinte ca fiind un substitut al religiei [...] tot mai multi oameni sunt atrasi spre diversi guru ai sanatatii, etc."

      TULBURAREA DE SOMATIZARE: "Exista de cel putin 2 ani simptome multiple, schimbatoare, fara cauze organice semnificative. Preocuparile pentru simptomele corporale duc la vizite medicale sau la investigatii suplimentare efectuate de medicii de familie sau specialisti. Constatarea medicului ca nu exista cauze organice suficiente care sa explice simptomatologia sunt acceptate doar pe termen scurt. In total, trebuie sa existe cel putin 6/14 simptome, localizate in 2/4 zone diferite: a) simptome gastro- intestinale: dureri abdominale, greata, senzatie de balonare excesiva, gust neplacut al gurii sau limba incarcata, varsaturi sau regurgitarea alimentelor, diaree frecventa sau scurgerea de lichide din anus; b) simptome cardiovasculare: senzatia de lipsa de aer in lipsa efortului, dureri in piept; c) simptome uro- genitale: nevoia imperioasa de a urina insotita de durere sau mictiune frecventa, senzatii neplacute in zona genitala, scurgere vaginala neobisnuita sau abundenta; d) simptome cutanate: modificari ale coloratiei pielii, dureri la nivelul membrelor/articulatiilor, amorteala sau furnicaturi."

      DISFUNCTIA SOMATOFORMA AUTONOMA: "Exista o excitatie vegetativa suparatoare intr-una dintre urmatoarelezone: - sistemul cardiovascular (ex cardiofobie - teama de a muri în urma unui atac de cord); - tractul gastrointestinal (superior ex stomac iritabil; inferior ex colon iritabil); - sistemul respirator (ex hiperventilatie); - sistemul urogenital (ex vezica urinara iritabila); - alte organe sau sisteme. Trebuie sa existe cel putin 3 simptome vegetative: a) 2/5 simptome: palpitatii, transpiratii, uscaciunea gurii; bufeuri/roseata; senzatie de presiune in epigastru (furnicaturi sau senzatia de neliniste in stomac; b) 1/7 simptome: dureri in piept sau senzatia de presiune in zona inimii; dispnee sau hiperventilatie; fatigabilitate neobisnuita la efort usor; aerofagie, sughit sau semnatia de arsura in piept ori in epigastru; scaune frecvente; mictiune frecventa sau tulburari de mictiune; senzatie de balonare excesiva sau de preaplin. Frica de boala se transforma in delir atunci cand pe cei afectati - spre deosebire de hipocondriaci - medicii nu-i pot linisti nici macar pentru o perioada scurta."

      [MEDIMPACT AG]: Cartea lunii 10/2024 ~ Rating: 8,0/10 ✩



Comentarii