OAMENI ULTRAPROCESAȚI: DESPRE CAPCANELE INDUSTRIEI ALIMENTARE - Dr. Chris van TULLEKEN - medic specializat în boli infecțioase (2023)
EDITURA BOOKZONE: Tu știi ce mănânci? Adevărul despre mâncarea ultraprocesată este acum în meniu. Stabilizatori, emulgatori, gume, lecitină, glucoză, uleiuri hidrogenate. Alimentele ultraproce- sate sunt peste tot în magazinele noastre. Le găsim pe rafturile cu dulciuri, cu lactate, sosuri, pâine sau chiar pe rafturile cu produse Bio. Sunt acestea soluția pentru o alimentație hrănitoare și sănătoasă? În cartea sa, Dr. Chris van Tulleken dezvăluie adevărul șocant despre impactul negativ al alimentelor ultraprocesate asupra sănătății noastre, dar și despre industria alimentară care ne propune tot mai multe produse concepute pentru a fi profitabile, nu hrănitoare. Descoperă o carte-fenomen care va schimba modul în care citești etichete, faci cumpărături și te hrănești. O lectură revelatoare și nece- sară, cartea sa ne oferă informațiile de care avem nevoie pentru a recunoaște alimentele ultraprocesate și pentru a face alegeri nutriționale mai sănătoase pentru viitorul nostru și al lumii în care trăim.
Această carte este pentru tine dacă: 1) vrei să te hrănești mai sănătos și să îți menții greutatea sub control; 2) vrei să afli ce substanțe și procese se află în spatele etichetelor de pe alimente și să faci ale- geri informate; 3) vrei să găsești altenative mai sănătoase pentru anumite alimente ultraprocesate. Ce vei învăța din această carte: 1) să recunoști alimentele ultraprocesate și să faci alegeri mai sănătoase pentru tine și familia ta; 2) să citești cu atenție etichetele și să înțelegi ce substanțe se află în spatele denumirilor complexe; 3) să fii mai atent la alimentele ambalate promovate ca fiind „sănătoase”; 4) să înțelegi că industria alimentelor ultraprocesate este nocivă pentru sănătatea noastră, dar și pentru sănătate întregii planete. „Dacă e ceva ce am învățat din cartea lui Van Tulleken este că mult mai problematic decât consumul de sare, zahăr și grăsimi este consumul de substanțe care imită mâncarea. Sunt substanțe create în laborator, pe care corpul nostru nu le recunoaște ca hrană" - Dragoș Pătraru
Totul a început cu o înghețată care nu se topea... deși era caldă. Investigația lui Chris Van Tulleken - medic, doctor în virusologie moleculară și colaborator BBC, a început atunci când a observat că înghețata fetiței sale nu se topea deși era caldă. Și a devenit o carte surprinzătoare despre alimentele ultraprocesate, alimentele care folosesc potențiatori de arome, agenți de încărcare, amidon modificat, proteine hidrolizate și multe astfel de substanțe pentru a crea alimente sărace din punct de vedere nutrițional, dar bogate în zahăr și sare pentru a stimula consumul în exces. Tulleken ne dezvăluie adevărul despre alimentele care au fost concepute pentru a genera profit, nu pentru a ne hrăni, precum și despre sistemul care le produce, cu costuri uriașe pentru întreaga planetă. ”O examinare tulburătoare a mâncării pe care o consumăm și a sistemului industrial care o produce” - The Times; „O investigație curajoasă care ne arată cum am devenit dependenți de mâncarea ultraprocesată” - Financial Times
CHRIS VAN TULLEKEN: medic, profesor universitar, autor de succes, om de radio și televiziune. El a absolvit medicina la Universitatea Oxford, iar apoi a urmat un doctorat în virusologie moleculară. În prezent, el este medic specializat în boli infecțioase și Profesor Asociat la a University College din Londra. În decursul carierei sale complexe, el a prezentat emisiuni pentru copii și adulți pe canalele de radio și televiziune BBC, aducând mai aproape de publicul din Marea Britanie informații esențiale din știință și medicină. Eforturile sale au fost recompensate cu două premii BAFTA.
CLASIFICAREA NOVA A ALIMENTELOR [2009]:
🩺 GRUPA [1]: "Alimente neprocesate sau minimum procesate - alimente care se gă- sesc în natura (neprocesate: carne, fructe, legume; leguminoase, lapte, ouă; minimum procesate: făină, paste, cereale). GRUPA [2]: Ingrediente culinare procesate - uleiuri (care pot fi încadrate în grupa 4 dacă sunt rafinate, decolorate, dezodorizate), unt, brânzeturi, zahăr, miere, sare, oțet - alimente tra- diționale care ar putea fi preparate [şi] prin folosirea tehnologiilor industriale. GRUPA [3]: Alimente procesate - (produse) amestecuri din grupele 1 și 2 gata preparate, procesate pentru conservare (fasole/pește la conservă, nuci sărate, carne afumată, bucăți de fructe în sirop și pâine proaspăt facută)
🩺 GRUPA [4]: ALIMENTE ULTRAPROCESATE - combinarea de ingrediente, majoritatea de uz exclusiv industrial, realizată printr-o serie de procese industriale, multe necesitând echi- pamente şi tehnologii sofisticate (culturi soia și porumb sunt transformate în ulei, proteine și amidon, care sunt apoi modificate). Procesele folosite pentru a obține alimente ultraprocesate includ transformarea alim. integrale în substanțe, modificări chimice ale acestor substante. Procesele și ingredientele folosite sunt concepute pentru a crea prod. profitabile (ingrediente ieftine, termen valabi- litate mare), convenabile, extrem gustoase, susceptibile de a înlocui preparate proaspete şi mâncăruri gătite din celelalte grupe." Exista date despre industria farmaceutică, precum ș.a. industrii care arată că, atunci când o industrie finanțează știința, rezultatele cercetărilor sunt influențate în favoarea aceleia."
DE CE NU E VINA ZAHARULUI: Atunci cand mancam mai multi carbohidrati, acestia declanseaza o crestere rapida a nivelului insulinei pentru a face fata zaharului. Cresterea aceasta nu doar ca favorizeaza depozitarea grasimii, dar ea scade, totodata, nivelul zaharului, care va fi mai mic decat inainte de masa. Asta ne stoarce muschii de energie, adica vom fi, in acelasi timp, mai putin activi. In plus, faptul ca muschii se simt istoviti trimite catre creier semnalul ca trebuie consumata mai multa mancare. Iar atunci cand creste, insulina inhiba apetitul, apoi, cand isi reduce nivelul dupa un maxim, simtim ca ne este foame [Au existat intotdeauna lacune uriase in dovezile care sustin faptul ca zaharul este singura cauza a supraponderabilitatii sau a obezitatii]. Nu exista nicio diferenta din punct de vedere al efectului grasimilor sau a zaharului asupra metabolismului. O calorie era o calorie, indiferent daca provenea de la carbohidrati orin din grasimi (Hall - European Journal of Clinical Nutrition).
[DE CE NU E VINA] LIPSEI SPORTULUI: Apa dublu etichetata a aratat ca oamenii ard in jur de 2.500 de calorii pe zi, exact cum era de asteptat. [Herman Ponzer a masurat consumul zilnic total de energie pe parcursul a unsprezece zile, in cazul a treizeci de adulti Hazda - populatie de vanatori-culegatori care traieste in savanele din nordul Tanzaniei]. Numarul de calorii pe care adultii Hazda le ard a fost foarte similar cu acela al populatiilor din America si Europa [2100-2800 de calorii pe zi]. Nici macar alaptarea si sarcina nu au contat. Aceste rezultate sunt sustinute si de alte studii. Amy Luke si Kara Ebersole de la Universitatea Loyola au aratat ca nu a existat nicio diferenta in consumul energetic total intre un grup de femei din Nigeria rurala si un altul din suburbiile orasului Chicago. O plimbare lunga sau o alergare duce la diminuarea proceselor corporale neesentiale de rutina, reducand cantitatea de energie cheltuita pentru sistemul nostru imunitar, endocrin, reproductiv si de stres.
[DE CE NU E VINA] LIPSEI DE VOINTA: Obezitatea se poate, cumva, mosteni. Aproape toti cei care sufera de obezitate au gene care ii predispun la aceasta boala. Exista doua tipuri de obezitate genetica. Genele individuale pot prezenta defecte rare, ceea ce duce la situatii in care cresterea in greutate este, in esenta, imposibil de evitat, indiferent de mediu. In vasta majoritate a oamenilor care sufera de obezitate au multe diferente genetice minore, prin comparatie cu oamenii cu un IMC scazut. Mare parte dintre aceste diferente se afla in gene care functioneaza in creier si care afecteaza comportamen- tul alimentar - inclusiv viteza cu care oamenii mananca si alimentele pe care le aleg. Aproape toata lumea care sufera de obezitate prezinta riscuri genetice, insa si unii dintre cei cu "greutate sanatoasa" au gene ale obezitatii [Diferenta este mediul in care traiesc, nu puterea vointei]. Exista o corelatie clara intre saracie si densitatea locurilor de vanzare a alimentelor de tip fast-food.
CUM NE VIRUSEAZA AU CREIERELE: Cercetarile ei [Nicole Avena, conferentiar la Mount Sinai din New York] se concentreaza pe dependenta de mancare si obezitate. Ea mi-a spus ca AU, in special produse cu anumite combinatii de sare, grasimi, zahar si proteina, pot influenta vechile noastre sisteme legate de dorinta: "Anumite alimente ultraprocesate pot activa sistemul de recompensa din creier intr-un fel similar cu ceea ce se intampla atunci cand oamenii folosesc droguri precum alcoolul, nicotina sau chiar morfina." Paul Hart a explicat cum majoritatea alimentelor ultraprocesate sunt reconstruite din alimente integrale care au fost reduse la constituentii moleculari de baza, care au fost apoi modificati si reasamblati in forme si texturi asemanatoare alimentelor, dupa care s-au adaugat sare, indulcitori, coloranti si arome. Avena a speculat ca, fara aditivi, aceste ingrediente industriale de baza probabil ca nu ar putea fi recunoscute drept alimente de limba si creirul nostru.
In primul rand, alimentele ultraprocesate sunt asociate constant cu scoruri ridicate pe scara depen- dentei de alimente, prin comparatie cu cele adevarate. Oamenii raporteaza intotdeauna probleme legate de alimentele procesate. Cand vine vorba despre pierderea controlului asupra alimentatiei si excese, alimentele ultraprocesate sunt aproape intotdeauna implicate. Nu toate aceste alimente dau dependenta tuturor, iar cei care afla ca sunt dependenti vor avea, probabil, o anumita gama de produse preferate. O alimentatie precara are legatura cu mai multe decese la nivel global decat tutunul, hipertensiunea arteriala sau orice alt risc pentru sanatate - 22% dintre toate decesele. Cum riscurile sunt atat de mari, ar putea fi avantajos sa consideram alimentele ultraprocesate o substanta care da dependenta si sa reducem stigmatizarea, sentimentul de vinovatie si reprosurile din jurul obezitatii si al consumului excesiv, asa cum au reusit activistii contra fumatului cu zeci de ani in urma.
AU SUNT PREMESTECATE: Exista multe studii care sugereaza ca aceasta consistenta moale poate fi, de asemenea, o problema cand vine vorba de aportul caloric. In experimentul lui Kevin Hall despre alimente neprocesate versus AU, participantii au raportat ca AU nu aveau o "atractie senzoriala" ne- firesc de mare: cele doua tipuri de alimentatie erau la fel de delicioase si satioase. Totusi au mancat, in medie, cu 500 de c alorii mai mult pe zi cand au consumat AU in cadrul experimentului. [Principala diferenta observata a fost ca oamenii mancau alimentele ultraprocesate mult mai repede]. Si pe langa faptul ca sunt moi, multe sunt si uscate, ceea ce inseamna ca sunt dense caloric. Aceasta uscaciune este cruciala pentru alimentele ultra-procesate, unul dintre modurile-cheie prin care bacteriile sunt impiedicate sa se dezvolte in interiorul lor, contribuind la o perioada de valabilitate absurd de lunga, care face aceste alimente atat de profitabile. Marfa asta, pur si simplu, nu se descompune.
AU SI MIROSUL LOR BIZAR: Abilitatea corpului de a asocia un continut caloric unui anumit miros sau cod de bare aromatic este exploatabila de producatorii AU. Ei pot folosi profiluri aromatice com- plexe pe care sa le asocieze cu o recompensa nutritiva semnificativa, pentru a creea loialitate fata de marca. Daca un producator de AU poate convinge parintii sa le dea copiilor cola de timpuriu, atunci aceia vor face legatura intre zahar, energia data de cofeina si codul de bare aromatic exact al unui produs anume. Toate celelalte tipuri de cola vor avea un gust un pic "gresit". Folosirea aromelor ii ofera fabricantului control absolut. [O parte a motivului pentru care consumam atat de mult este cautarea gusturilor si aromelor lipsa, ceea ce indica lipsa nutrientilor]. Suplimentele nu ne vor rezolva problema. Micronutrientii sunt mult mai eficienti si aduc beneficii cand sunt cuprinsi in matricea alimentelor decat sub forma de suplimente [care nu contin toate moleculele necesare].
AU SI GUSTUL LOR CIUDAT: Producatorii de alimente ultraprocesate pot manipula gustul, pentru a ne faca sa le mancam produsele. Si fac asta in diferite moduri. In primul rand, folosesc un truc vechi de secole: potentarea aromelor. In concentratii si combinatii anume, dulcele, acrul, saratul si picantul "potenteaza" aroma, facand alimentele mai "savuroase". Daca alimentele contin un indulcitor ali- mentar, atunci ele sunt, prin definitie, alimente ultraprocesate. S-ar putea sa avem o problema si mai mare cand zaharul este amestecat cu indulcitori artificiali [amestecul scade reactia corpului la insulina intr-un mod similar cu diabetul de tip 2]. Toate acestea sugereaza ca, atunci cand zaharul e consumat impreuna cu indulcitori artificiali, combinatia produce efecte daunatoare asupra sanatatii metabolice. Exista dovezi ca indulcitorii din bauturi sporesc preferinta pentru alte alimente dulci. Indulcitorii artificiali pot, de asemenea, tulbura microbiomul - bacteriile din interiorul nostru.
AU DISTRUG ALIMENTATIA TRADITIONALA: Companiile producatoare de AU inlocuiesc alimentele traditionale, asa cum o fac in Brazilia, sau le absorb si le recreeaza, combinandu-le cu noi ingrediente. Campaniile sofisticate de marketing tintesc grupuri minoritare, astfel incat identitatea rasiala este indisolubil legata de marci. Criticarea acestor marci devine, astfel, criticarea culturii, a parintilor, a aparentei alegeri. Mancarea ce era candva o componenta de mandrie a unei identitati culturale, a fost preluata de corporatiile transnationale si este acum asociata cu sanatatea precara. [AU cresc riscul de diabet, boli de inima si deces] In tari cu venituri mici si medii, infrastructura de sanatate publica este mult mai putin apta sa faca fata nevoii tot mai mari de medicamente pentru a gestiona diabetul sau hipertensiunea arteriala. Dar asta nu prea pare sa intereseze companiile producatoare de AU - la urma urmei, tarile in curs de dezvoltare sunt o sursa importanta de venit si crestere.
CE AM PUTEA CERE GUVERNELOR SA FACA? Derrick si Patrice Jelliffe documentasera practicile agresive de marketing ale industriei producatoare de lapte praf pentru sugari in asezarile cu venituri mici, concentrandu-se in mod deosebit pe Nestle. Reprezentantii de vanzari se dadeau drept "asistente maternale" si sfatuiau proaspetele mamici asupra beneficiilor laptelui praf. Nestle distribuia laptele praf in comunitati unde posibilitatea unei alimentatii necontaminate [cu cantitati mari de bacterii] era aproape zero. Se pare ca mamele diluau laptele, pentru a economisi bani, astfel incat sugarii, adesea suferind deja de boli diareice, deveneau subnutriti [...] Emulsifiantii pot subtia mucoasa intestinala, lasand bacteriile din fecale sa patrunda in fluxul sangvin si provocand inflamatii in corp. Indulcitorii par sa genereze stres metabolic si modificari in microbiom. Alti aditivi care afecteaza microbiomul sunt maltodextrinele, amidonul modificat si numeroase gume si agenti de ingrosare.
[MEDIMPACT AG]: Cartea lunii 08/2024 ~ Rating: 9.0/10 ✩
Comentarii
Trimiteți un comentariu